14/06/2014

59


Prima zi nu va seamăna niciodată cu vreuna dintre celelalte care vor urma  dar păstrează ceva din negura ce a generat-o. Ca să-mi fie mai uşor în trecerea asta de la un ritm la altul, am privit aproape tot timpul din vârful patului cum se aranjează lucrurile pe lângă mine. De pe la prânz până spre seară, de exemplu, cărţile din bibliotecă s-au tot plimbat împrejur, dându-şi ocol şi ”ziua bună”, intrând sfioase ori curajoase în sticluţe mici şi mari. Acum zidul dinspre Nord arată ca un peretele încărcat al unei spiţerii medievale.