30/12/2014

125

Unul dintre fii lui Genghis Khan a lăsat mongolilor o scurtă însemnare despre întâlnirea pe care a avut-o cu câţiva călugări bizantini rătăciţi prin deşertul Taklamakan, între Turfan şi Aksu.
Ogedei Khan (despre el e vorba) a rugat-o pe soţia sa, Toregene, să consemneze următoarele: ”aceşti ciudaţi adoratori ai luminii veşnice şi vorbitori iscusiţi despre iubirea de cunoaştere se îmbracă în haine cernite şi se poartă ca şi cum zeul lor i-ar pedepsi pentru că respiră”. În timp ce se bucurau de ospitalitatea Marelui Khan, monahii din Constantinopol îi povesteau acestuia de un oarecare Platon - gânditor de seamă al oikumenei, fântână a înţelepciunii şi martor al frumuseţii eterne a ideilor neschimbătoare. Ogedei Khan a întrebat: ”de bună seamă că acest om are altare în fiecare oraş al luminatei voastre împărăţii, drept am zis?” Călugării au protestat şi l-au asigurat pe naivul conducător mongol că Platon nu poate fi decât părtaş al nefericirii veşnice.
Ogedei Khan i-a lăsat să vorbească mai departe, stând tolănit şi privind absent prin despicătura iurtei. Prin cerul alb a trecut repede un cocor sălbatic.
...

În veacul al VII-lea, Clovis al Neustriei şi Burgundiei - rege din dinastia magnifică a Merovingienilor şi fiu iubit al lui Dagobert I şi-a şters cu bunăcredinţă din puţinele-i păcate, susţinând cu pioşenie ascensiunea către ceruri a Sfintei Godebertha. Din mărinimie şi devotament, i-a dăruit acesteia un castel modest în Noyon, nu departe de Amiens. Sfânta Godebertha a locuit castelul-mănăstire Saint-George până la anul 700 când, cu ochii în lacrimi, a trecut în lumea celor de-a pururi fericiţi.
Soţia lui Clovis a fost Sfânta Balthild, fiica lui Ricberht - ultimul rege păgân din Anglia (urmaş al marelui Penda). Înconjurat de atâta sfinţenie, Clovis a sucombat repede, la doar 21 de ani. A fost un roi-faineant, un rege tânăr, visător şi contemplativ, pe care l-a erodat timiditatea.
Se spune că privind-o pe Sfânta Godebertha cum pleacă spre Noyon, a adormit în şa legănat de nemişcarea calului.