05/06/2017

413

am mai puțină imaginație și mai multă memorie. trecutul se transformă în ficțiune. dar nu e acea ficțiune care plutește, care înoată spre un larg atemporal. e o arborescență cu rădăcini concrete. e ceva paradoxal în mecanismul memoriei: substanța ei este și nu este, în același timp. ca visele. ca viața uneori.

Aucun commentaire:

Enregistrer un commentaire

Remarque : Seul un membre de ce blog est autorisé à enregistrer un commentaire.